Kamis, 17 Maret 2011

Tempu badak Statistik Halo Ona Survey Dezemvolmentu Ekonomi

Posting Husi : Josefa Parada

DILI – Ministeriu da Financa liu husi dirasaun geral analiza e fisquiza iha tempu badak realize ona programa surveiy ida kona ba dezemvolventu ekonomi bisnis, survey servisu hamutuk koperasaun asian deployment  ADB, no Australia birus tastik halo maibe Governu sai nain survey.
Maibe survey husi ema ki’ik to’o boot,hanesan labarik hira, joventude, ferik, katuas hira, iha Tl, nomos bele hatene ema estrajeriu hira mai halo  investimentu iha Nasaun Tl. Dehan Direitor Geral Statistik Antonio Freitas ba STL, IHA Palasio Governu, kuarta, (16/03).
Nia salenta katak, objetivu survey katak, atu halo survey ba ita maluk bisnis iha nasaun timor laran tomak atu bele hatene ema nain iha halo bisnis iha nasaun tl. Ne’eduni survey Iha fulan Dezembru antes tama 2012 hotu ona, agora komesa ona halo survey ida ne’e, maibe   survey  hanesan sasukat ida, Maske survey atu bele hatene liu tan reseita ba uma ida loron ida hetan incame (pendapatan) osan hira no gasta hira, tanba governu prepara ona halo surveiy iha fulan oin mai, tanba survey ita foti 442 suku iha timor laran foti sampel deit hanesan suku ida foti 40 uma kain.
Durante ita halo sensus penduduk maibe dadus foti deit uma kain ida ema nain hira iha laran, ne’eduni survey bele hatene diak liu tan ema labarik ki’ik hira, joventude hira, estrajerus hira mai hali investimentu iha tl laran. 
Nia hatutan ami halo survey bele hatene bisnis nain iha nasaun saida kontribuisaun nasaun timor leste, hamenus dezempregu nain hira ona tanba ami kria ona survey bele hatene klaru diak liu tan husi dezemvolventu tl.
Iha parte seluk dekano dekano UNTL  Cristovao dos Reis salenta katak, governu iha planu diak bele implemntau halo survey hodi sai sasukat id abele hatene katak populasaun timor leste ema kiak loron ida hetan redementu hira , bele sustenta uma kalae, pengeluaran hira ba loron ida hira?
“Ami hare programa ne’ebe governu liu husi ministeriu finansa dirasaun statistic halao ona programa diak bele hatene populasaun kiak iha rai laran,’’ teknik cristovao 
Alende Marcelina da costa nudar estudante UNTL Fakuldade ekonomia  salenta katak, governu tenki tau matan bele dadus  ema kiak bele hatene populasaun timor leste masmenus ema kiak nain hira, nomos bele hatene liu sira pendapatan (incame bele dezemvolmentu ekonmi iha rai laran lao, tanba bele hatene ema mukit iha timor laran agora menus ona.    
Iha fatin hanesan Juliana Soares nudar estudante untl fakuldade ekonomi salenta katak, populasaun timor leste barak ema kiak maibe seidauk hatene los sira pendapatan ou incame ,pengeluaran tanba governu iha programa diak bele halo bele halo fiskiza bele hatene los uma ida loron ida hetan osan hira no gastao ba saida hodibele hare ekonomi sustentavel tenki hare redementu ekonomia boot liu pengeluaran. 
Nia hatutan katak, importante tenki halo fiskiza uluk iha area rural bele hatene diak liu tan tanba barak liu dezempregu husi area rural sira, ne’eduni oportunidade ba dirasaun statistic iha planu diak bele servisu tempu badak halo fiskiza hau sente diak ba povu timor lreste. jef

Tidak ada komentar:

Posting Komentar